Chaque année avant le 1er Mars, les rues des villes roumaines sont envahies par des marchands ambulants de fleurs de toutes les couleurs, objets décoratifs, fils tressés rouges et blancs et de màrtisoare – de petits pendentifs porte – bonheur que les hommes offrent aux femmes le premier jour du printemps.
La Roumanie célèbre Martisor et le printemps le 1er Mars
Le 1er Mars en Roumanie est une fête importante même si elle a tendance à être de plus en plus commerciale dans les villes, ce que l’on peut regretter… Le 1er Mars, c’est en effet Martisor (Mărţişor), qui annonce le printemps et qui est un moment important pour signifier à ses proches, ses amis ou son amoureux qu’on pense à lui…
Histoire et légendes autour de Martisor en Roumanie
Les légendes liées l’apparition du màrtisor sont très anciennes et très diverses. L’origine du mot “màrtisor” vient du latin et fait référence au mois de mars. Tout aurait commencé à l’époque des Daces, lorsque les parents offraient aux enfants une pièce de monnaie que les petits attachaient au cou ou à la main. Le matériau dont était faite la pièce (or, argent ou bronze) montrait la catégorie sociale de la personne qui la portait. On y attachait également un fil tressé de laine ou de chanvre rouge et blanc. Selon la tradition, la pièce était censée porter bonheur tout le long de l’année à son propriétaire et le protéger du mal et de la maladie. Les deux couleurs symbolisaient, elles, la lutte entre le bien et le mal ou entre la vie et la mort.
Voici maintenant quelques traditions liées à la fête du Martisor. Nous écoutons l’ethnologue Vera Romaniuc:
“Le Màrtisor n’est autre chose qu’un fil du calendrier tordu par un vieille appelée Dochia, tout comme les fées tordaient le fil de la vie au chevet de l’enfant nouveau-né. Au début, un fil était blanc, l’autre était noir. Dans le temps, le noir a été remplacé par le rouge. Ce qui est intéressant, c’est que ce fil du calendrier en rouge et blanc n’était pas offert. Les mères l’attachaient au cou de l’enfant la veille ou le matin du 1er mars. Le but du màrtisor était d’apporter du bien, de garder l’enfant en bonne santé et de le protéger des mauvais esprits en début d’année”.
Les màrtisoare apportent donc du bonheur et de la chance. Le rouge est également considéré comme le symbole du printemps qui arrive, le blanc – de l’hiver qui s’en va. Avec le temps, les objets ont évolué et, de nos jours, les pièces de monnaie ont été remplacées par des trèfles à 4 feuilles, des fers à cheval, des ramoneurs ou de petits coeurs.
En Dobroudja, les femmes portent le màrtisor jusqu’à l’arrivée des cigognes, puis elles le lancent vers le ciel pour que la chance soit “grande et ailée”.
En Transylvanie, le màrtisor est attaché aux portes, aux fenêtres et aux cornes des animaux pour chasser les mauvais esprits. Les jeunes filles portent au cou le fil tressé rouge et blanc, pour que le soleil ne les brûle pas pendant l’été. Selon une autre tradition, le 1er mars, les jeunes filles offraient le màrtisor aux jeunes garçons du village. Une coutume qui existe de nos jours encore dans quelques régions de Roumanie.
Enfin, selon une autre tradition, les enfants portaient le màrtisor une douzaine de jours ou bien jusqu’à certaines fêtes religieuses du printemps, telles que le Dimanche des Rameaux ou Pâques.
Avem nevoie de Mărţişor
În prima zi a lunii martie, româncele abordează toate acelaşi gen de bijuterie, cu un element comun obligatoriu, un şnuruleţ din fire albe şi roşii răsucite, având la capete un pămătuf roşu şi unul alb. De şnur atârnă o mică bijuterie, o miniatură cu caracteristici simbolice evidente. Acesta este mărţişorul, purtat de jumătatea feminină şi, de regulă, dăruit de cealaltă jumătate, cea masculină.
Este o tradiţie românească de primăvară, care a trecut în umbră sub asaltul importurilor saintvalentine, dar are inca un potenţial uriaş să se impună. Obiceiul de a purta diferite amulete de primăvară vine din vechime şi s-ar putea ca tot de atunci să avem şi exclusivitatea feminină asupra utilizării acestui simbol. Ziua lui este chiar prima din prima lună a primăverii.
Numele lunii şi al mărţişorului vin de la stramosii romani. Tradiţiile legate de mărţişor sunt nenumarate. Multe basme explică de ce femeile poartă primăvara un obiect legat cu şnur alb-roşu. Şi aceste culori se bazează pe mai multe legende cu potenţial explicativ, dar combinaţia are o evidentă notă de puritate.
În Basarabia istorica, Republica Moldova de astăzi, se aminteşte de zâna Primăvara, care a sărit în ajutorul Ghiocelului, alb ca şi zăpada din jurul lui. Iarna, cu ultimele forţe, a rănit-o cu gheaţa pe care o stăpâneşte şi, astfel, din sângele pur al Primăverii şi albul ghiocelului s-a născut mărţişorul.
Tradiţia mai vorbeşte de legarea micilor şnururi de crengile copacilor care stau să înmugurească, dând culoare şi puritate unui peisaj încă cenuşiu. Contemporaneitatea a adus o creştere explozivă a numărului şi formei mărţişorului. Cu predilecţie, regăsim ghiocei, trifoi cu patru foi, coşari şi alte simboluri ale norocului, flori în diferite forme, bijuterii de argint, aur sau suflate cu aceste metale nobile, pisicuţe şi căţeluşi, delfini şi căluţi de mare, obiecte diverse din ceramică, pictură abstractă sau decoraţii de acelaşi fel.
Practic, orice obiect de mici dimensiuni poate atârna, de 1 martie, pe pieptul femeilor. Oraşele româneşti adună, în aceste zile, mii de vânzători de mărţişoare care au muncit mult şi au făcut risipă de imaginaţie pentru a face ca primăvara să fie întâmpinată cu speranţă şi un strop de frumos.
Fără îndoială, domnia shoppingului a făcut din mărţişor o ocazie perfectă pentru excese în domeniu. Totuşi, criteriile obligatorii ca mărţişorul să fie de mici dimensiuni, pentru a fi purtat, şi să aibă şnuruleţ fac să nu putem considera ca fiind mărţişoare maşinile de lux, ceasurile sau genţile de firmă pe care femeile le-ar putea reclama cu ocazia zilei de 1 Martie.
Nu este nicio problemă. Ziua de 8 martie, o săptămână mai târziu, este sărbătorită de femeile române cu multa placere şi cu multe cadouri, fără prea mare legătură cu militantismul care a impus această dată ca Zi internaţională pentru drepturile femeii.
Mărţişorul românilor rămâne, în acest context, un simbol al primăverii în care puritatea şi speranţa sunt regăsite şi exprimate mai degrabă cu imaginaţie şi sinceritate decât cu excese financiare. Redescoperirea simbolurilor şi a tradiţiilor puternice este un mod de a participa la specificitatea globalizării. După ce am testat succesul poveştii de mărţişor la prieteni şi cunoştinţe din străinătate, recomand tuturor ambasadorilor noştri să dăruiască mărţişoare tuturor celor care vor să-i cunoască pe români.
(Marius Tiţa)
(Aut.: Claudia Mare, trad.: Valentina Beleavski. Photos: Valentina Beleavski)
________________________________________________________________________________________________________
Découvrez la Roumanie et l'actualité roumaine sur le site deRadio Romania International