Découvrez les musées du département de Buzàu, en compagnie de Mme Doïna Ciobanu, ethnoarchéologue, docteur en histoire ancienne et directrice du Musée départemental, institution vieille d’une centaine d’années. Tout a commencé avec une collection scolaire constituée en 1892 et qui s’est vue accorder le statut de musée en 1936. Après plusieurs déménagements, les collections furent logées en 1978 dans le bâtiment classé où elles se trouvent encore aujourd’hui.
Musées de Buzàu : la culture Montéoru
Les objets sont répartis par sections, dont la plus riche est celle d’archéologie, affirme Mme Doïna Ciobanu:
“Dans cette section, nous avons rassemblé des pièces du paléolithique mais aussi du néolithique, découvertes grâce aux fouilles de Cotatcu. Etant donné que la commune de Montéoru se trouve dans notre région, l’époque du bronze est très bien représentée. En effet, ce que l’on appelle “la culture Montéoru” a marqué cette ère dans l’espace roumain. La civilisation gèto-dace y est présente également car d’anciennes forteresses daces ont existé sur le territoire de Buzàu: la forteresse de Càlàmànesti, par exemple, où avaient lieu des rituels religieux pour les membres des communautés situées à l’intérieur de la zone de Gruiu Dunàrii ou encore la forteresse défensive de Târgov, dans la Vallée du Buzàu. Vous voyez combien la présence des Daces est importante dans le département de Buzàu.”
Le premier millénaire après J. Ch. est l’époque des grandes migrations. C’est ce que rappelle le trésor de Pietroasele, dont le Musée départemental détient une copie, la seule qui existe d’ailleurs, réalisée sur la commande du roi Carol I. Quant au Buzàu moyenâgeux, Mme Doïna Ciobanu, directrice du Musée départemental, raconte:
“Ici, à la courbure des Carpates, le Moyen Âge vu naître trois forteresses défensives, transformées plus tard en monastères fortifiés: à Bradu, au 13e siècle, à Berca, au 17e et à Vintilà Vodà, édifice qui fit aussi office de résidence pour Vlad Vodà Vintilà, prince régnant de Valachie ?… S’y ajoute la ville de Buzàu elle-même, mentionnée dans les documents pour la première fois le 13 avril 372. De nombreux vestiges parlent du Buzàu médiéval et de sa forteresse érigée autour de l’évêché”.
Les 19e et 20e siècles sont illustrés par l’activité des habitants de la région de Buzau qui ont lutté pour l’union des Principautés roumaines en 1859, pour l’élection du prince régnant Alexandru Ioan Cuza, et qui ont participé à la guerre d’Indépendance de 1877 – 1878. Comme nous pouvons donc le constater, la ville de Buzau a été un important centre culturel. En témoigne également le fait qu’en 1500 le prince régnant Radu le Grand de Valachie y a installé un évêché. En 2007, Buzau a ouvert le Musée épiscopal, que Doina Ciobanu vous conseille d’inclure dans votre itinéraire :
“Ce musée se trouve dans un bâtiment classé, construit en 1837 et qui avait jadis appartenu au séminaire théologique. Il est peut-être le plus beau musée à caractère religieux du pays. Tant le bâtiment que l’exposition ont été impeccablement remis à neuf. L’itinéraire doit absolument inclure aussi la Maison-musée de l’écrivain roumain Vasile Voiculescu, qui se trouve à Pârscov. A l’intérieur le visiteur découvre des objets ayant appartenu à la famille Voiculescu. L’ambiance, tout à fait spéciale, nous fait revivre ses écrits fantastiques, ainsi que les œuvres dans lesquelles il parle du village et des habitants de la région. A visiter aussi la collection d’ambre jaune de Colti, au Musée de l’Ambre. Elle comprend d’innombrables pièces d’ambre jaune taillées ou non. A ne pas rater non plus une visite à la colonie de sculpture en plein air de Magura. Notre musée en est le propriétaire et la collection comprend 256 pièces réalisées dans le cadre de ses ateliers. La collection s’étale sur 21 hectares.”
Les pièces ont reçu la patine du temps et elles semblent faire partie du paysage. C’est pourquoi la colonie semble être plus belle maintenant qu’au moment où les sculptures ont été réalisées. Toute la colonie a été remise à neuf il y a trois ans et à présent elle offre aux visiteurs d’avantage d’infos sur les pièces exposées. De l’avis de Doina Ciobanu, directrice du Musée départemental Buzau, un périple culturel dans la région doit absolument inclure aussi les musées accueillis par les monastères.
“Le monastère de Ràtesti possède un musée très bien mis au point, ainsi que celui de Ciolanu, qui se trouve près de la colonie de création de Magura. Et vu qu’on parle monastères, il ne faut pas rater non plus celui appelé Poiana Marului de la commune de Bisoca. Les deux églises de ce monastère datent du 18e siècle. Elles ont gardé presque tous les éléments architecturaux d’origine, grâce à l’entretien rigoureux dont elles ont bénéficié à travers le temps.”
Aut. : Daniel Onea ; trad. : Ileana Taroi, Alex Diaconescu
Article en roumain
Astăzi, la Radio Tour, deschidem poarta muzeelor de pe cuprinsul judeţului Buzău. Concursul “Legendele Buzăului” continuă cu o nouă ediţie de concurs al cărei invitat este astăzi Doina Ciobanu, etnoarheolog şi doctor în istorie veche, totdată directorul Muzeului Judeţean Buzău, un muzeu cu o tradiţie de peste 100 de ani. Totul a început în anul 1892 cu o colecţie şcolară care în 1936 a fost declarată muzeu. După ce sediul a fost mutat în mai multe locuri, din 1978 colecţiile au rămas în clădirea-monument de astăzi. Încă de la intrare, vizitatorul poate observa că obiectele sunt expuse în cadul mai multor secţii. Am aflat de la Doina Ciobanu că cel mai bogat patrimoniu este cel de arheologie:
“În această secţie avem exponate din paleolitic. Neoliticul este şI el bine reprezentat la noi prin săpăturile de la Coţatcu. Epoca bronzului este apoi bine reprezentată pentru că în spaţiul nostru geografic avem localitatea Monteoru, care a dat numele culturii epocii bronzului în spaţiul românesc, cultura Monteoru. Suntem reprezentaţi apoi prin civilizaţia geto-dacă. Avem aici cetăţi dacice: cetatea dacică reşedinţă de la Călămăneşti. Aceasta era de fapt o aşezare unde se oficiau servicii cu carácter religios pentru un spaţiu mare din această zonă situată la Gruiu Dării. Avem şi o cetate de apărare pe Valea Buzăului, la Târgov. Toate acestea fac ca reprezentarea dacilor la curbura Carpaţilor să se remarce în judeţul Buzău.”
Foarte bine reprezentat este şi mileniul unu. Acesta este corelat cu migraţia popoarelor şi, în primal rând, cu tezaurul de la Pietroasele. La Muzeul Judeţean Buzău există de altfel o copie a tezaurului de la Pietroasele, făcută la comanda regelui Carol I, de fapt singura care se mai găseşte. Bine reprezentat este şi Buzăul în Evul Mediu:
“Aici la curbură, în Buzău, în Evul Mediu au existat trei cetăţi de apărare care au devenit mai târziu mănăstiri întărite: cea de la Bradu, datată din secolul XIII, cea de la Berca de secol XVII şi cetatea de la Vintilă Vodă care a fost şi reşedinţa lui Vlad Vodă Vintilă, domnul Ţării Româneşti. Vizitaţi toate aceste reşedinţe, la care mai adăugăm Buzăul, atestat la 13 aprilie 372,devenit apoi cetate şi loc de târg în Evul Mediu. În acest sens avem multe dovezi arheolgice ale Buzăului medieval, unde exista şi o cetate de apărare în jurul episcopiei.”
Secolele XIX şi XX sunt reprezentate de activitatea buzoienilor care au luptat pentru unirea Ţărilor Române la 1859, pentru alegerea domnitorului Cuza, pentru războiul pentru independenţă din 1877-1878. Se poate constata că Buzăul a fost un centru cultural deosebit de important pentru că, la 1500, domnitorul Radu cel Mare a înfiinţat aici o episcopie. De altfel, din 2007, la Buzău, funcţionează Muzeul Episcopal, pe care Doina Ciobanu vi-l recomandă să-l introduceţi în traseul dumneavoastră:
“Acesta se găseşte tot într-o clădire monument, care a fost cândva seminarul Buzăului, construită la 1837. Este poate cel mai frumos muzeu de acest tip, cu carácter religios, din ţară. Atât clădirea cât şi expoziţia sunt foarte bine restaurate şi reprezentate. Aş face apoi o vizită la Casa Memorială Vasile Voiculescu, care se găseşte la Pârscov. Clădirea este casa părintească a lui Vasile Voiculescu, iar în interior vizitatorul face cunoştinţă cu obiecte care provin de la familia Voiculescu. N-aş neglija nici ambientul, care ni-l aduce mai aproape pe Voiculescu cu scrierile lui fantastice şi cu operele în care vorbeşte despre sat şi locuitorii din zonă. Aş mai face o vizită la colecţia de chihlimbar de la Colţi, la Muzeul Chihlimbarului. Acesta cuprinde cea mai mare parte a pieselor de chihlimbar prelucrat şi brut. Nu aş rata o vizită apoi la Tabăra de Sculptură în aer liber de la Măgura. Aceasta se găseşte tot în proprietatea muzeului nostru şi cuprinde 256 de piese artistice, sculptură în piatră provenită de la Măgura. Colecţia se întinde pe suprafaţa a 21 de hectare.”
Piesele învechite par a face parte din peisaj, ceea ce face ca tabăra să pară acum mai frumoasă chiar decât atunci când a fost făcută. Aceasta a fost restaurată acum trei ani şi, în prezent, oferă vizitatorilor şi date asupra lucărilor. Numele artistului şi al lucrării sunt trecute într-un panou. Astfel, vizitatorul poate afla mai multe date despre fiecare lucrare în parte. Însă, am aflat de la Doina Ciobanu, directorul Muzeului Judeţean Buzău, că, din periplul dumneavoastră prin muzeele buzoiene, nu ar trebui să lipsească acele muzee găzduite de mănăstiri:
“Mănăstirea Răteşti are un muzeu întreţinut şi bine pus la punct, dar şi Mănăstirea Ciolanu, care se găseşte lângă Tabăra Măgura. Şi fiindcă vorbim de mănăstiri, vizitaţi şi Mănăstirea Poiana Mărului din Bisoca. Cele două biserici din cadrul acestei mănăstiri, deşi datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, au rămas exact aşa cum arătau atunci. Mediul respectiv şi grija de care au beneficiat le-au ajutat să facă parte dintre cele foarte puţine clădiri care s-au conservat atât de bine.”
Iată, aşadar, că, pe lângă peisajele surprinzătoare din acest colţ de ţară de la Curbura Carpaţilor, veţi cunoaşte şi o parte din istoria poporului român. Participaţi la concursul nostru “Legendele Buzăului” şi, chiar dacă nu veţi câştiga marele premiu constând într-un sejur la Buzău, prin tragere la sorţi, aveţi şansa de a primi materiale informative privind toate obiectivele pe care vi le-am prezentat astăzi.
Daniel Onea
________________________________________________________________________________________________________
Découvrez la Roumanie et l'actualité roumaine sur le site deRadio Romania International