A la découverte des musées de Roumanie… Le Musée de l’Horloge de Ploieşti, le Musée national de la police roumaine de Târgovişte, et le Musée technique « Dimitrie Leonida » de Bucarest … Autant de musées qui permettent de parcourir le patrimoine culturel de la Roumanie autrement, à travers des sujets ou des objets méconnus et qui en disent pourtant beaucoup sur l’histoire roumaine…
Remonter le temps au musée de l’horloge de Ploieşti
Depuis 1963, la ville de Ploiesti abrite le musée appelé jadis «L’horloge au fil du temps». Il est situé dans la rue qui porte le nom du professeur Nicolae Simache, fondateur de la muséographie dans le département de Prahova. Elisabeta Savu, coordinatrice de section au Musée de l’Horloge « Nicolae Simache », détaille les raisons pour lesquelles cet objectif culturel vaut bien un détour. « Le musée de l’horloge est unique dans le paysage muséal de Roumanie et ce grâce à la spécificité de sa collection. C’est le seul musée d’horloges d’Europe du sud-est. Le musée du genre le plus proche se trouve à Vienne. Notre patrimoine est riche et varié. Nous avons des pièces diverses et très anciennes, datant de plus de 400 ans: montres de poche, montres de table, pendules. Ce qui rend unique notre musée c’est le fait qu’une trentaine de ses pièces a appartenu à de grandes personnalités roumaines et étrangères. Dans deux mois, nous allons déménager. Trois ans durant, notre musée sera abrité par le Musée d’Histoire et d’archéologie du département de Prahova. »
Musée de la police roumaine à Târgovişte en Valachie
La ville de Târgovişte, capitale de la Valachie au XIVe siècle, est connue notamment pour le complexe – musée de la Cour princière, ainsi que pour les Musées d’histoire, celui de l’imprimerie et celui du livre roumain ancien, le Musée des écrivains originaires de Targoviste et le Musée d’art.
Un autre musée unique dans le pays est à retrouver là, à savoir le Musée de la police roumaine. Ovidiu Cârstâna, directeur de l’ensemble de musées de la Cour princière, le recommande chaleureusement: « Tout près de la Cour princière, le voïvode Constantin Brancovan a fait bâtir un autre édifice pour son fils cadet. C’est ce bâtiment qui abrite de nos jours le Musée national de la police. Il illustre l’histoire de la police roumaine depuis 1821 jusqu’à présent et raconte des cas célèbres élucidés par celle-ci. Dans une salle expressément aménagée, les visiteurs peuvent admirer des uniformes de policier quasiment du monde entier, car notre musée est affilié à l’Association internationale des policiers. »
L’univers des techniques au musée Dimitrie Leonida de Bucarest
A Bucarest, le parc Carol abrite depuis 1909 le Musée technique qui porte le nom de son fondateur, Dimitrie Leonida. Laura Maria Albani, directrice du musée, passe en revue les principaux objets composant la collection permanente : « Notre patrimoine est unique en Roumanie. Il m’est difficile d’énumérer toutes les pièces que l’on y retrouve. Je mentionnerais la première machine à réaction au monde. Il s’agit d’une sphère composée de deux éléments disposés à 180 degrés, parmi lesquels passe l’air comprimé. Ce dernier met en marche la sphère qui tourne autour d’un axe. Nous avons aussi une automobile Olds Patent de 1889, qui a roulé dans Bucarest avec 15 km/heure, ce qui, à l’époque, était une vitesse incroyable. Je ne saurais oublier de mentionner la première centrale électrique, utilisée en Roumanie, 6 mois seulement après qu’Edison eut mis en service à New York, en 1882, la première usine électrique au monde. On dit que lors d’une visite au Musée technique de Bucarest, en 1964, Walker Chiffler, le président de la compagnie américaine Edison, aurait demandé ce qu’il pourrait offrir en échange de la dynamo Edison, qui avait servi à l’éclairage du Théâtre national de la capitale. On lui aurait répondu que toute transaction était impossible en raison du caractère unique de l’objet.
Il y a, ensuite, le moteur sonique de Gogu Constantinescu, la première automobile aérodynamique au monde, construite et brevetée par Aurel Persu, en 1923, en Allemagne. Sa forme, qui suggère la moitié d’une goutte d’eau tombante est aujourd’hui encore le design presque parfait de tout véhicule en mouvement. Sans pour autant épuiser la liste des objets de notre patrimoine, je mentionnerais enfin les célèbres piles K aux électrodes d’or et de platine, qui fonctionnent toujours ».
Ajoutons-y la maquette de l’appareil autopropulsé, c’est-à-dire sans mécanisme de lancement, avec lequel, en première mondiale, l’ingénieur roumain Traian Vuia avait volé, le 18 mars 1906, à Montesson, en France, sur une distance d’environ 12 mètres. Et c’est toujours au Musée technique « Dimitrie Leonida » de Bucarest que les passionnés peuvent admirer le premier appareil de vol personnalisé, réalisé et breveté par Justin Capră en 1958…
» Site officiel du musée de la technique de Bucarest
Trad. : Mariana Tudose
{slide=Article original en roumain (Cliquez ici)}
Turism cultural în Români
Ana-Maria Cononovici
În această săptămână vă invităm la o călătorie de suflet: obiective culturale mai puţin cunoscute din România îşi aşteaptă vizitatorii. Ne vom opri la Muzeul Ceasului, din Ploieşti, Muzeul naţional al poliţiei române, de la Târgovişte şi Muzeului Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”, din Bucureşti.
La Ploieşti, pe strada ce poartă numele ctitorului muzeografiei în judeţul Prahova, prof. Nicolae Simache, se găseşte din 1963, muzeul ce purta numele „Ceasul de-a lungul timpului”.
Elisabeta Savu, şef de secţie al Muzeului ceasului „Nicolae Simache”, ne-a spus de ce să-l vizităm. „Muzeul ceasului este unicat în reţeaua muzeală din România, prin specificul colecţiei. Este singurul muzeu de ceasuri din sud-estul Europei, primul muzeu de ceasuri apropiat se află în Austria, la Viena. Avem un patrimoniu bogat şi divers. În muzeu se află piese deosebit de vechi, de peste 400 ani, piese extrem de diverse, ceasuri de buzunar, ceasuri de masă, ceasuri de perete. Mai există o particularitate care nu este întâlnită în alte muzee de ceasuri din lume şi anume aceea că în muzeu sunt expuse peste 30 piese care au pe lângă valoarea lor tehnică şi artistică, o valoare în plus, cea memorială. Ele au aparţinut unor mari personalităţi româneşti şi străine. Peste două luni, vizitatorii noştri ne vor găsi într-un alt spaţiu, vreme de trei ani, în cadrul Muzeului de istorie şi arheologie Prahova.”
La Târgovişte, fosta Cetate de scaun a Ţării Româneşti din secolul al XIV-lea, se găseşte dincolo de Complexul Curtea Domenască, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului şi al Cărţii Româneşti Vechi, Muzeul Scriitorilor Târgovişteni, Muzeul de Artă , un alt muzeu unicat în România: Muzeul Naţional al Poliţiei Române.
Ovidiu Cârstâna, director Complexul muzeal Curtea Domnească, îl recomandă: „Aproape de Curtea domnească, Constantin Brâncoveanu mai construieşte o clădire, pentru fiul cel mic: Casa coconilor, cum era cunoscută, clădire care adăposteşte Muzeul naţional al poliţiei române. Chiar dacă acest muzeu nu aparţine de complexul muzeal Curtea Domnească, întâlnim istoria poliţiei de la 1821, până în prezent, cu poveşti despre cazuri celebre şi o sală cu uniforme de poliţist din aproape toată lumea, întrucât muzeul de aici este afiliat Asociaţiei internaţionale a Poliţiştilor.”
Ne oprim apoi, la Bucureşti, unde în Parcul Carol, a fost înfiinţat în anul 1909, Muzeului Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”, ce poartă numele fondatorului său. Am invitat-o pe Laura Maria Albani, directoarea muzeului, să aruncăm o privire la minunăţiile găzduite de colecţia permanentă : “Avem un patrimoniu unic în România, încât e greu să spun tot ce găsim aici. O să vă dau un exemplu. Avem prima maşină cu reacţie cunoscută în lume, este vorba de o sferă cu două ajustaje dispuse la 180 de grade, iar aerul sub presiune iese prin cele două ajustaje şi pune în mişcare sfera aflată pe ax. Avem un spectaculos automobil-trăsură Olds Patent din 1889, care a circulat prin Bucureşti, cu viteza colosală, pe atunci, de 15 km pe oră, claxonând strident orice obstacol care îi ieşea în cale. Avem prima centrală electrică utilizată în România, la numai 6 luni de la iluminarea oraşului New York în 1882 de către Edison. Numai la Muzeul Tehnic o poţi vedea. În 1964, când Walker Chiffler, preşedintele companiei Edison din SUA a vizitat Muzeul tehnic, a întrebat ce poate dărui muzeului pentru a prelua dinamul Edison, care a iluminat Teatrul naţional din Bucureşti. Răspunsul a fost “tranzacţia este imposibilă având în vedere unicitatea obiectului în sine”. Mai avem motorul sonic, al lui Gogu Constantinescu, primul automobil aerodinamic din lume, construit şi brevetat de Aurel Perţu, în 1923, în Germania. Forma sa ca a unei jumătăţi de picături de apă în cădere, constituie şi azi designul aproape ideal a oricărui vehicul în mişcare. Celebrele pile K cu electrozi de aur şi platină, care pun în discuţie principiul al doilea al termodinamicii, pentru că ele funcţionează şi astăzi. Şi multe altele, încât nici nu ştiu pe care să vi le spun mai întâi.”
Mai amintim şi Macheta avionului Vuia, avion care la 18 martie 1906 s-a ridicat în aer la Montesson – Franţa pentru prima dată în lume doar cu mijloace proprii de bord, precum şi Primul aparat de zbor individual realizat şi brevetat de Justin Capră în 1958.
Şi cum în curând vremea nu va mai fi la fel de prietenoasă, cred că v-am convins că obiectivele culturale din România îşi aşteaptă vizitatorii.
{/slide}
Découvrir d’autres informations sur la Roumanie sur RRI